Analiza economico-finaciara a efes vitanta moldova brewery

 

Concluzii: În baza datelor tabelului 2.7 putem constata că s-a redus rotaţia activelor curente aflate în produse în curs de execuţie, stocuri de materiale, produse, mărfuri şi creanţe pe termen scurt şi s-a încetinit viteza de transformare a activelor curente aflate în produse.

Deci, putem menţiona că, la Efes Vitanta Moldova Brawery, activele curente aflate în diferite faze de circulaţie sunt utilizate cu o eficienţă mai redusa decit anul precedent.

 

 

 

 

 

 

2.2.3.Analiza factorială a ratelor de rotaţie a activelor

Rotaţia activelor totale depinde, pe de o parte, de viteza de rotaţie a activelor pe termen lung şi activelor curente, iar pe de altă parte - de compoziţia organică a activelor (capitalului): cu cât este mai mare cota activelor curente în totalul activelor (care se rotesc mai repede), cu atât este mai mare numărul de rotaţii şi mai scurtă durata de rotaţie a activelor totale, adică:

Din ultima formulă, rezultă că schimbarea duratei de rotaţie a activelor totale poate fi cauzată de influenţa modificării a doi factori:

- cotei activelor curente în totalul activelor;

- duratei de rotaţie a activelor curente.

Durata de rotaţie a activelor curente are o influenţă directă asupra modificării vitezei de rotaţie a activelor totale: o dată cu micşorarea perioadei de rotaţie a activelor curente se va micşora şi durata de rotaţie a activelor totale, şi invers, iar cota activelor curente în totalul activelor are o influenţă opusă: creşterea cotei activelor curente în totalul activelor duce la reducerea perioadei de rotaţie a activelor totale, şi invers.

Tabelul 2.8

Date iniţiale pentru analiza factorială a duratei de rotaţie a activelor totale

Indicatori	Anul precedent	Anul de gestiune	Abaterea absolută
Venituri din vînzări, mii lei	630,436,889	328,291,249	-302,145,640
Valoarea medie a activelor totale, mii lei	810,770,729	838,998,835.5	+28,228,106.5
Valoarea media a activelor curente, mii lei	274,176,112	337,741,566.5	+63,565,454.5
Cota activelor curente  în active  totale,%	37,46	42,84	+5,38
Durata de  rotaţie a activelor  curente, yile	156,56	370,36	+213,8
Durata de rotaţie a activelor  totale, zile	462,97	920,03	+457,06

 

 

 

 

Tabelul 2.9

Calculul influenţei factorilor la modificarea duratei de rotaţie a activelor totale

Nr. calcu-lui	Substi-tuția	Factori corelați		Durata de  rotație a  activelor totale,zile	Calcul influenței, zile	Rezultatul influenței, zile	Denumirea factorului
		Cota activelor curente în active totale,%	Durata de rotație a activelor curente,zile
1	0	37,46	156,56	462,97	-	-	-
2	1	42,84	156,56	289,77	289,77-290,17	-0,4	∆Cotea AC
3	2	42,84	370,36	920,03	350,70-89,77	+130,23	∆Duratei rotației AC

 

Concluzii:Calculele efectuate în tabelul 2.9 arată că încetinirea rotaţiei activelor totale a fost cauzată de creşterea perioadei de reînnoire a activelor curente de la 252,34 zile la 305,39 zile. Aceasta a condiţionat încetinirea rotaţiei activelor totale cu 130 zile. Totodată, majorarea cotei activelor curente în totalul activelor cu 0,12  puncte procentuale a determinat accelerarea rotaţiei activelor totale cu 0,4 zile

2.3. Analiza surselor de finanţare a activelor

Formarea patrimoniului necesar pentru desfăşurarea activităţii economico-financiare a întreprinderii se efectuează  pe seama diferitelor surse de finanţare.

Din punct de vedere al conţinutului economic, sursele de finanţare (formare) a activelor reprezintă totalitatea drepturilor proprietarilor şi obligaţiilor agentului economic.

Componenţa surselor de finanţare a activelor, predominarea anumitor componente asupra altora, evoluţia structurii pasivelor în mod direct determină stabilitatea şi independenţa financiară  a întreprinderii.

2.3.1. Aprecierea generală a surselor de finanţare a activelor

Analiza surselor de formare a activelor întreprinderii porneşte de la aprecierea generală a structurii pasivelor. În acest scop se calculează şi se interpretează un şir de indicatori, care în literatură specială se numesc coeficienţi ai structurii capitalului, independenţei financiare, de acoperire, de solvabilitate, de îndatorare sau coeficienţi ai capacităţii de plată.

Aceşti coeficienţi reprezintă o totalitate de rate reciproc interschimbabile, care din punct de vedere al tehnicii de calcul se determină ca raportul dintre diferite părţi componente ale formulei:

Activele întreprinderii = Surse de finanţare a activelor =

= Capital propriu + Datorii pe termen lung şi scurt

Unul dintre cei mai frecvent folosiţi coeficienţi ai structurii surselor de finanţare este coeficientul de autonomie (de autofinanţare, de concentrare a capitalului propriu).

Coeficientul de atragere a surselor împrumutate (de concentrare a datoriilor) caracterizează structura surselor de finanţare a activelor din punctul de vedere al cotei surselor împrumutate :

Coeficientul corelaţiei dintre sursele împrumutate şi proprii (rata brută generală de îndatorare) reflectă  suma mijloacelor atrase revenită la 1 leu capital propriu:

Rata solvabilităţii generale exprimă gradul de acoperire a surselor împrumutate cu activele totale de care dispune întreprinderea:

Înlocuind în raportul sus-nominalizat mijloacele împrumutate cu valoarea capitalului propriu, obţinem rata generală de acoperire a capitalului propriu (rata pârghiei financiare):

Tabelul 2.10

Analiza coeficienţilor structurii surselor de finanţare a activelor

Indicatori	La începutul anului	La sfîrşitul anului	Abaterea absolută
Capitalul propriu	36,752,404	40,552,404	+3,800,000
Datorii pe termen lung	207,986,915	188,147,595	-19,839,320
Datorii pe  termen scurt	59,706,735	88,254,422	+28,547,687
Total pasiv	806,895,191	871,102,486	+64,207,295
Coeficientul de  autonomie	0,04	0,046	+0,006
Coeficientul de atragetragere a surselor  împrumutate	0,960	0,954	-0,006
Coeficientul corelaţiei dintre surse împrumutate şi proprii	7,28	6,81	-0,47
Rata solvabilităţii generale	3,01	3,15	+0,14
Rata general de acoperire a  capitalului propriu	21,95	21,48	-0,47

    Concluzii:Datele tabelului 2.10 atestă nivelul destul de înalt al independenţei financiare a Efes Vitanta Moldova Brawery de sursele împrumutate atrase. Aceasta se deduce din faptul ca doar 4% din total pasiv este capitalul propeiu la inceputul perioadei de analiza si o majorare cu 0.6% la finele perioadei de cercetare.

 

2.3.2.Analiza capitalului propriu

Dat fiind faptul că sursa iniţială de finanţare a patrimoniului întreprinderii o constituie capital propriu, în continuare se efectuează analiza mai profundă a acestuia.

Capitalul propriu reprezintă mărimea rămasă  în activele întreprinderii după scăderea datoriilor. Ca obiect al analizei, capitalul propriu se studiază din mai multe puncte de vedere prin efectuarea următoarelor etape.

Analiza mărimii şi evoluţiei capitalului propriu

În primul rând, se examinează mărimea absolută  şi evoluţia capitalului propriu în dinamică. În mod normal, întreprinderea reuşeşte să crească valoarea capitalului propriu în urma desfăşurării activităţii economice. Şi invers, descreşterea capitalului propriu, mai ales apariţia valorii negative a acestuia, indică existenţa tendinţelor defavorabile în dezvoltarea întreprinderii.

Aplicarea metodei de analiză pe orizontală  la acest stadiu de apreciere a situaţiei financiare presupune compararea indicatorilor relativi de modificare a capitalului propriu, datoriilor existente şi patrimoniului disponibil.

 

 

Tabelul 2.11

Analiza mărimii şi evoluţiei capitalului propriu

Indicatori	La finele anului, mii lei		Ritmul creşterii,%
	precedent	raportat
Capital propriu	36,752,404	40,552,404	110,33
Total datorii	267,693,650	276,402,017	103,25
Total pasive	806,895,191	871,102,486	107,95

 

Concluzii:Datele din tabelul 2.11 ne demonstreaza o crestere insemnata a capitalului propriu cu 10.33% care constitue la finele perioadei analizate 40,552,404 lei

Astfel putem observa ocreste a surselor propri de finantare care denota o crestere de 3.25% fata de anul precedent.

 

 

 

 

 

 

2.3.3. Analiza structurii capitalului propriu

Analiza structurală a capitalului propriu presupune examinarea corelaţiei dintre elementele componente ale acestuia. În calitate de instrument de lucru în acest scop poate servi metoda de analiză pe verticală.

Tabelul 2.12

Analiza structurii capitalului propriu

Elemente componente	La începutul perioadei		La sfîrşirul perioadei
	Suma, lei	Cota,%	Suma, lei	Cota,%
Capital statutar	36,198,073	6,83	39,998,073	6.83
Rezerve	57,790,855	10,71	33,821,538	5,68
Profit  nerepartizat	444,658,282	82,46	520,326,527	87,49
Capital secundar	-	-	-	-
Total capital propriu	539,201,541	100	594,700,469	100

   

                    Concluzii: Datele tabelului 2.12 demonstreaza ca valoare cea mai inalta a Efes Vitanta Moldova Brawerym este profitul nerepartizat cu o valoare de 82,46% la inceputul perioadei de cercetare , si 87,49% la sfirsitul perioadei cercetate . Scadere insemnata este la rezerve care la inceputul perioadei studiate constituia 10,71% si la sfirsitul 5,68. Capitatul statutar a ramas neschimbat.

 

  2.3.4.Analiza corelaţiei dintre activele nete şi capitalul statutar

Această etapă este deosebit de importantă  pentru aprecierea situaţiei financiare a societăţilor pe acţiuni. Necesitatea reiese din următoarea condiţie a legislaţiei în vigoare: valoarea activelor nete ale societăţii pe acţiuni nu poate fi mai mică decât mărimea capitalului ei social (statutar). În acest context se determină şi se apreciază rata corelaţiei dintre activele nete şi capitalul statutar:

 

 

 

 

 

 

Tabelul 2.13

Calculul ratei de corelaţie dintre active nete şi capitalul statutar

Indicatori	La începutul perioadei	La  sfîrşitul perioadei	Abaterea absolută
Capital statutar, lei	36,198,073	39,998,073	3,800,000
Total active, lei	806,895,191	871,102,486	+64,207,295
Datorii pe termen lung, i lei	207,986,915	188,147,595	-19,839,320
Datorii pe termen scurt, lei	26,882,399	88,254,422	+61372023
Active  nete, lei	572,025,877	594,700,469	+22674592
Rata corelaţiei dintre active nete şi capitalul statutar, coef.	15,80	14,86	-0,94

 Concluzii: La inceputl anului compania Efes Vitanta Moldova Brawerym detinea active nete in valoare de 572025877 lei care erau mai mai de 15,80 ori decit capitalul statutar ce este in conformitate cu legea in vigoare la inceputul anului si de 14,86 ori la sfirsitul o scadere de 0.94 ce este in conformitate cu legea.

2.3.4.Analiza capacităţii de manevrare a capitalului propriu

Pentru desfăşurarea reuşită a activităţii economico-financiare a întreprinderii o importanţă deosebită  are nu numai crearea capitalului propriu în mărimea suficientă  şi cu structura adecvată, dar şi amplasarea raţională a acestuia. În practica mondială pentru aprecierea modului de amplasare a capitalului propriu acceptat de conducerea întreprinderii, de obicei, se calculează şi se interpretează următorul coeficient financiar:

Tabelul 2.14

Calculul ratei de manevrare a capitalul propriu

Indicatori	La începutul perioadei	La  sfîrşitul perioadei	Abaterea absolută
Capital propriu, lei	539,201,541	594,700,469	+55,498,928
Active curente, lei	302,277,104	373,206,029	+70,928,925
Datorii pe termen scurt, lei	26,882,399	88,254,422	+61,372,023
Fondul de  rulment net, lei	275,394,705	284,951,607	+10,556,902
Rata de manevrare a  capitalului propriu, coef.	0,51	0,47	-0,04

 Concluzii:Din datele tabelului 2.14 Efes Vitanta Moldova Brawerym are o capacitate de manevrare scazuta ,dinamica studiata evedentiaza  tendinta de scadere a acestui factor daca la icneputul perioadei de studiere acesta constituea 51% la sfirsitul perioadei de gestiune o scadere cu 4% ce denota defavorizarea succeselor economico-finaciare a interprinderii.

2.4.Analiza rentabilităţii activelor

În procesul desfăşurării activităţii economico-financiare, întreprinderea utilizează şi consumă resurse economice, numite în Bilanţul contabil - active. De eficienţa utilizării acestora depinde capacitatea întreprinderii de a supravieţui sub aspect financiar, de a atrage mijloace băneşti de la cumpărători şi a achita, în termenele stabilite, datoriile acesteia etc. Unul din cei mai importanţi indicatori ai utilizării eficiente a activelor este rentabilitatea activelor, care se determină conform formulei:

* Valoarea medie a activelor poate fi calculată  prin două modalităţi:

• după media cronologică în baza datelor Cărţii mari conform formulei:

unde:

A - valoarea medie a activelor;

A₁ - soldul valorii activelor la începutul perioadei;

A₂, A₃, ... A_n-1 - soldul valorii activelor la începutul fiecărei următoare luni;

A_n - soldul valorii activelor la finele perioadei.

• după media aritmetică simplă în baza datelor Bilanţului contabil (această modalitate poate fi utilizată în scopul simplificării calculelor, însă trebuie ştiut că calculul valorilor medii, după media aritmetică simplă, este întotdeauna aproximativ):

În literatura de specialitate şi practica economică, pot fi întâlnite şi alte variante de calcul al rentabilităţii activelor, când, în calitate de numărător al formulei, în dependenţă de scopul analizei, pot fi folosiţi:

- profitul (pierderea) pînă la impozitare şi plata dobânzii

Rentabilitatea activelor în teoria şi practica analitică mai este numită rentabilitate economică. După conţinutul său economic, aceasta reflectă nivelul profitului obţinut de la fiecare leu al mijloacelor investite în circuitul întreprinderii, indiferent de sursa de finanţare a acestora. În cazul când întreprinderea obţine pierderi contabile, nivelul acestui indicator va fi negativ şi va reflecta nivelul pierderilor obţinute de la fiecare leu al activelor întreprinderii.

Tabelul 2.14 Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor

Indicatori	Anul precedent	Anul de gestiune	Abaterea absolută
1	2	3	4=3-2
Profitul (pierderea) pînă la impozitare, lei	262,636,588	129,054,658	-133,581,930
Valoarea activelor la începutul anului,i lei	814,646,267	806,895,191	-7,751,076
Valoarea activelor la sfîrşitul anului, lei	806,895,191	871,102,486	+64,207,295
Valoarea medie a activelor, lei	810,770,729	838,998,838.5	+28228109.5
Rentabilitatea activelor,%	32,39	15,28	-17,008